Cum afecteaza lumina functiile umane?

Fiintele umane sunt produsele unor obiceiuri si mosteniri. Inainte de inventarea ceasurilor cu alarma, multi fermieri se trezeau cand auzeau cantecul cocosilor, care anunta venirea diminetii. Mulgeau vacile, lucrau la ferme si mergeau seara la culcare. Pe atunci nu exista electricitate. Astfel, lumina zilei anunta inceperea si terminarea multor activitati.

Stilul modern de viata difera semnificativ de aceste zile trecute. Majoritatea ne trezim dimineata, dar nu din cauza cocosului sau simtind razele aurii de soare cum isi fac loc in camerele noastre. Ne trezim dupa alarma ceasului sau a radioului. Multi dintre noi au probleme cu trezitul de la prima ora a diminetii, asa ca apasam pe butonul “amanare” pentru a mai beneficia de cateva minute pretioase de somn. Ferestrele au perdele grele, asa ca multe persoane nu apuca sa vada razele, decat atunci cand ies din casa. Seara, stam pana tarziu pentru a ne uita la emisiuni TV sau filme.

Problema este ca sistemul nostru are nevoie de somn. Studiile pe animale au demonstrat ca au anumite programe prestabilite pe care le urmaresc zilnic, in functie de anotimp. Toamna, majoritatea plantelor si animalelor se pregatesc pentru hibernarea din perioada iernii. Multe pasari migreaza spre sud pentru a face fata iernii. In acest anotimp, nu mananca foarte mult, deoarece nu exista foarte multa mancare la dispozitia lor. Dar, primavara, natura prinde viata. Pasarile se intorc din sud. Copacii incep o noua dezvoltare.

Multe animale isi planifica evenimentele din vietile lor in functie de sezon, astfel incat functiile sa fie indeplinite intr-un mod cat mai eficient. Spre exemplu, mieii sunt nascuti doar primavara, cand exista suficienta mancare pentru mama, ca sa isi hraneasca nou-nascutul. Majoritatea speciilor de animale isi coordoneaza imperecherea, astfel incat nasterea sa aiba loc in anotimpul cand exista mancare din belsug. In padurile tropicale, pasarile asteapta sezonul uscat pentru a se imperechea. Pe continental Arctic, imperecherea este planificata, atfel incat sa coincide cu topirea zapezii.

Intrebarea este cum stiu animalele sa prevada anotimpurile? Datorita fluctuatiilor de temperatura? Nu se prea poate, deoarece, uneori avem timp de vara si toamna. Se pare ca cel mai important factor este lumina zilei, sau mai precis ciclul zi-noapte. Animalele si plantele simt scurtarea zilelor toamna si sosirea primaverii. Primavara, marirea zilei semnifica venirea primaverii si a verii. Majoritatea expertilor horticultori stie lucrul asta. Ei manipuleaza “orele de zi” sau pentru a seta florile sa infloreasca atunci cand trebuie.

Se pare ca fiintele umane sunt si ele influentate de lumina. Lumina determina ciclul somn – trezire. In majoritatea animalelor si oamenilor, dorinta de a dormi este data de secretia unui hormon, denumit melatonina. Melatonina este produsa de o glanda mica, glanda pineala. Seara, glanda pineala reactioneaza la diminuarea nivelului de lumina si incepe sa secrete melatonina, care este eliberata in sange si curge prin tot corpul, facandu-ne somnorosi. Secretia scade la mijlocul noptii, in timpul celor mai grele ore de somn. Dimineata, stralucirea luminii puternice in ochi atinge glanda pineala, care reactioneaza, oprind productia de melatonina, indepartand astfel si dorinta de a dormi.

Glanda pineala este strans legata de restul sistemului hormonal. In consecinta, productia de melatonina influenteaza si functionarea altor parti ale corpului. In timpul intunericului si somnului, melatonina modifica secretia de hormoni din organe precum  glanda hipofiza, glanda suprema a sistemului hormonal. Glanda hipofiza regleaza secretia de hormoni care controleaza cresterea, productia de lapte, de ovule si sperma. Regleaza si actiunea glandei tiroide, legata de metabolism si a glandelor suprarenale, care controleaza excretia. Este evident ca fluctuatiile de lumina si intuneric in functie de sezonul din an va influenta si ritmul de crestere, reproducere si al activitatilor animalelor si oamenilor.

Statisticile arata ca in ciuda traitului si lucratului in “structuri inchise”, corpurile noastre raspund mediului exterior si la variatiile anotimpurilor. Oamenii de stiinta au demonstrat ca ritmul de crestere la copii este afectat de anotimpuri. Spre exemplu, studiile desfasurate in Germania, Suedia si Scotia arata ca greutatea si inaltimea cresc mai rapid primavara si la inceputul verii. In multe tari, ritmul de conceptie atinge varful in vara, atunci cand ziua este mai lunga.

Numeroase studii si teste arata ca anotimpurile au influentat durata si perioada de somn, starea de alerta, obiceiurile legate de dieta, starea de spirit, menstruatia si activitatea sexuala. Sa ne ascultam mai mult, bioritmul!